Din 1947, anul infiintarii sale, si pana in prezent, FC Steaua a adunat cele mai multe trofee din intreaga panoplie a echipelor romanesti de fotbal. Echipa-etalon a fotbalului romanesc a castigat cele mai mlte titluri de campioana, cele mai mlte cupe si, de asemenea, cele mai multe supercupe. Mai mult, pe plan international, Steaua a castigat in 1986 Cupa Campionilor Europeni, fiind la vremea respectiva prima echipa din Europa de Est care obtinuse acea rasunatoare izbanda
Dintre toti jucatorii care au fost legitimati, de-a lungul anilor, la Steaua, cei mai adulati pe stadioane au fost, de regula, aceia care au fost raspunzatori cu golul. In rare situatii, idolii suporterului stelist au fost alesi dintre marii portari ai echipei noastre (Toma, Voinescu, Iordache sau Duckadam), dintre cei mai eleganti si siguri fundasi (Zavoda, Halmageanu, Sames, Szathmari, Iovan sau Belodedici), ori dintre cei mai rafinati jongleuri cu balonul de la mijlocul terenului (Onisie, Bone, S. Avram, Iordanescu, Dumitru sau Majearu).
Atacantii, acesti "cai pursange" ai clasamentelor, au avut si la Steaua locul si rolul lor bine stabilit in realizarile de peste ani ale multiplei campioane a Romaniei.
Se spune ca marii jucatori au facut marile echipe si invers. De-a lungul existentei sale, Steaua - cel mai iubit club de fotbal din Romania - a avut in componenta sa jucatori reprezentativi, nume cu care fotbalul romanesc s-a mandrit pe plan international, atat la nivelul echipelor de club, cat si in ceea ce priveste aportul fiecaruia dintre purtatorii tricoului ros-albastru la succesele selectionatei tricolore.
Din vara anului 1947, atunci cand nou-formata echipa a Armatei fusese admisa in Divizia A in locul retrogradatei Carmen, un numar de 427 de fotbalisti au imbracat tricoul Stelei, cei mai reprezentativi dintre ei facand cariera la aceasta echipa, astfel incat numele lor a ajuns sa se confunde cu numele, stema, ambitiile si realizarile clubului.
Traditia, performantele si numele fotbalistilor care au evoluat la Steaua au recomandat clubul nostru ca fiind principalul furnizor de jucatori la echipa nationala a Romaniei. Fie ca acestia au fost lansati din pepiniera proprie, cum ar fi Marcel Raducanu, Dan Petrescu sau Ilie Dumitrescu, fie ca au fost transferati ca mari talente si viitoare promisiuni, cu totii au reusit ca – si datorita Stelei – sa devina nume in fotbalul international. Daca numele vedetelor Romaniei anilor ’50 si ’60 (fratii Zavoda, Voinescu, Gh. Constantin, Bone, Petschovschi, Onisie, Koszka si altii) nu prea razbateau peste hotare din pricina rigiditatii sistemului politic, cele ale altor fotbalisti mari ai Romaniei (printre care si stelistii Iordanescu, Dumitru, Duckadam, Piturca, Boloni, Hagi, Iovan, Lacatus, Belodedici, Ad. Ilie sau Rosu) au facut inconjurul lumii prin intermediul agentiilor de presa si a televiziunii. Toti acestia au ajuns vedete, mai cu seama, dupa ce au imbracat tricoul nationalei Romaniei.
7 mai 1986. Ziua in care Steaua a intrat in galeria marilor echipe ale Europei. Cu un an inainte, atunci cand fotbalul romanesc suferea din lipsa rezultatelor pe plan international, se nastea o echipa care avea sa ajunga, dupa doar un sezon, campioana cluburilor europene: STEAUA BUCURESTI. In vara anului 1985, un colectiv bine inchegat de oameni de fotbal reprezentat din punct de vedere profesional de antrenorii Emeric Ienei si Anghel Iordanescu, strangea in juru-i o serie de fotbalisti - unii cunoscuti, altii vedete in devenire, unii consacrati, altii tineri si dornici de afirmare - ale caror nume aveau sa ramana in istoria clubului-fanion al fotbalului din Romania, chiar in istoria sportului romanesc. Simpla lor enumerare de atunci suna ca o poezie: Duckadam, Iovan, Bumbescu, Belodedici, Barbulescu, T. Stoica, Boloni, Balint, Majearu, Lacatus, Piturca, Stangaciu, Weissenbacher, Balan, Pistol, M. Radu.
Cei 16 au pornit pe drumul consacrarii pe 16 septembrie 1985, plecand in tara printului Hamlet pentru a intalni campioana Danemarcei, Vejle Bold Klub. Fara sa se sperie de numele vedetei gazdelor, Alan Simonsen, stelistii i-au tinut pe danezi in sah, intorcandu-se la Bucuresti cu un 1-1 datator de sperante pentru calificare. Ros-albastrii aveau sa-si castige biletul de acces in turul al doilea doua saptamani mai tarziu, chiar in Ghencea, zdrobind pe Vejle cu 4-1. Aceasta calificare a fost, practic, primul exament international al acelei trupe incropite prin munca si ambitie. Urmatorul adversar al campioanei Romaniei a fost Honved Budapesta, formatie care - pe 23 octombrie, acelasi an, in capitala Ungariei - ne-a administrat prima infrangere: 0-1. Paradoxal, exceptand evolutia compartimentului sau ofensiv, Steaua a avut in acel meci cea mai buna prestatie in deplasare din ultimii 15-20 de ani. Nedreptatea avea sa fie reparata pe 6 noiembrie 1985, la Bucuresti, atunci cand "vitezistii" - asa cum aveau sa fie denumiti jucatorii stelisti dupa acea campanie europeana fulminanta - au administrat si ungurilor, ca si celor de la Vejle, un identic 4-1. Turul al treilea avea sa ne harazeasca un adversar aparent mai facil decat primii doi, campioana Finlandei, Kuusysi Lahti
Meciul tur, disputat pe stadionul Steaua pe 5 martie 1986, pe un gazon noroios, avea sa ne convinga despre puterea de lupta a necunoscutilor finlandezi si sa ne avertizeze asupra faptului ca tocmai ei ne-ar putea elimina. Pe stadionul strajuit de statuia legendarului atlet Paavo Nurmi, Steaua si-a spalat pacatele si a marcat un singur gol, fara sa primeasca vreunul, adica atat cat afost necesar pentru accederea in semifinalele Cupei Campionilor Europeni. La acel nivel, nu mai puteam spera ca vom intalni un adversar mai accesibil. Abia atunci, dupa ce Steaua trecuse trei tururi, celelalte trei echipe ramase in competitie incepusera sa se teama de campioana Romaniei, multi intrebandu-se tematori: "Cine sunt acesti romani?". Sortii ne-au ales ca adversari ai campioanei Belgiei, Andrelecht Bruxelles. Pe 2 aprilie, multinationala campioana a Belgiei luau un avans nu prea confortabil pentru ea, doar 1-0, in meciul tur de pe "Constant van den Stock". Gol Scifo. Desi a fost invinsa, Steaua a jucat aproape fara greseala. A doua zi, dupa meci, ziarul "Les Sports" a scris: "Noi v-am prevenit. Campionii Romaniei nu trebuiau priviti de sus! Chiar daca nu au deocamdata un nume stralucitor pe firmamentul fotbalului european, cum este cel a lui Bayern Munchen, ei au facut exact ce trebuiau sa faca pe stadionul din Parcul Astrid: si-au adormit adversarii cu un admirabil joc de pase, le-au inchis toate unghiurile, au impus ritmul convenabil lor si toate acestea intr-un spirit de joc pozitiv, fara panica, fara brutalitati, fara complexe. Si publicul s-a lasat hipnotizat!". Meciul retur avea sa intre in istorie. Disputata pe stadionul Steaua in prezenta a circa 30.000 de specatori, practic mai mult decat capacitatea arenei, partida-retur a fost un vis: Steaua a invins cu 3-0 si s-a calificat in finala Cupei Campionilor Europeni!
Pentru ceea ce realizase in urma victoriei din 16 aprilie 1986, Steaua devenise performera fotbalului european. Numai simpla prezenta ca participant, alaturi de faimoasa FC Barcelona, pe afisul finalei de la Sevilla, ii crescuse cota campioanei Romaniei peste limitele pe care si le-ar fi putut imagina orice roman. 7 mai. Finala editiei 1986 a celei mai importante competitii europene intercluburi. Sevilla. Stadionul "Ramon Sanchez Pizjuan". Zecile de mii de spectatori prezenti pe arena orasului andaluz se pregateau pentru fiesta. Nici unul dintre ei nu-si putea imagina ca marea Barcelona va putea rata in fata Regelui Juan Carlos al Spaniei trofeul pus in joc. Sa fim sinceri, nici noi, aceia care speram in fata televizoarelor ca Steaua sa joace macar un fotbal de calitate si atat. Doar ei, acei fotbalisti care au acces acolo, in finala, ei, impreuna cu tehnicienii ale caror nume au fost legate pe viata de marele eveniment, au crezut in steaua Stelei. Au crezut, au jucat si au invins. Dupa un 0-0 la finalul celor 90 de minute si apoi al prelungirilor, rezultat care ar fi fost contabilizat poate daca s-ar fi jucat o zi intreaga, stelistii i-au invins pe catalani cu 2-0 prin reusitele lui Lacatus si Balint de la "loteria penalty-urilor". Dupa acel meci, numele Stelei a intrat in istoria fotbalului european, numele jucatorilor acelei echipe de aur au intrat si ele in istorie. La nivel european, Steaua devenise primul club dintr-o tara de dincolo de Cortina de Fier care isi trecea in palmares castigarea Cupei Campionilor Europeni. Pe 7 mai 1986, stelistii au scris cea mai stralucita pagina din istoria clubului si a fotbalului romanesc. Sevilla 1986 a devenit atunci momentul de referinta al fotbalului romanesc, victoria Stelei in fata Barcelonei propulsand fotbalul nostru spre elita celui continental si formand, practic, temelia deceniului de aur al nationalei si al ascensiunii acesteia in topul mondial.
Stadionul „Steaua� este cea mai moderna arena de fotbal din Romania. Pozitionat in sud-vestul Bucurestiului, in cartierul Ghencea, stadionul „Steaua� face parte din „Complexul Sportiv Steaua� fiind o arena tipica de fotbal (fara pista de atletism). Constructia a fost inaugurata in aprilie 1974, cu ocazia unui meci amical Steaua – OFK Belgrad (scor 2-2). La inceputul deceniului 9 au inceput lucrarile instalatiei de nocturna, aceasta fiind inaugurata pe 14 august 1991, la un meci Steaua-FC Bacau (scor 4-1). Mai tarziu, in 1996, arena din Ghencea a fost modernizata in totalitate, tribunele fiind dotate cu scaune, cantonamentul jucatorilor de sub tribuna a doua fiind renovat la nivelul unui hotel de patru stele, iar utilitatile fiind aduse la standardele vremii. Este stadionul pe care a jucat, in afara multiplei campioane a Romaniei – Steaua -, si echipa nationala, calificata pana in sferturile de finala ale Campionatului Mondial din 1994. Stadionul „Steaua� reprezinta pentru toti stelistii o mare mandrie. Unic in tara prin facilitati, poate gazdui partide de fotbal la standardele impuse de FIFA si UEFA, atat in ceea ce priveste confortul si securitatea spectatorilor cat si al facilitatilor oferite mass-media. Stadionul este dotat cu un sistem de supraveghere a spectatorilor dotat cu un numar de 7 camere fixe si 9 camere mobile, acestea avand posibilitatea de a lua imagini chiar si de la intrarea spectatorilor in stadion. La tribuna oficiala exista o camera de monitorizare performanta care este folosita, in caz de nevoie, de catre fortele de ordine.
Date tehnice Inaugurat: 1974 Renovat: 1996 Locuri in stadion: 28.000, toate pe scaune Nocturna: 1400 lucsi/mp.
Marius Lacatus - Presedinte Mihai Stoica - Manager general Valeriu Argaseala - Director Executiv Iulian Ghiorghisor - Director Economic Paul Andone - Public Relation Director
In vederea primului meci din Primavara EUROPEANA - UEFA dintre Steaua Bucuresti si Heerenveen (15.02.2006), galeria stelista organizeaza excursie in Olanda pentru toti sustinatorii echipei. Va invitam sa sa fiti alaturi de toti cei care vor incuraja echipa noastra in primul meci din 2006. Deplasarea se va face cu autocare 3 *** pe traseul Bucuresti - Viena - AMSTERDAM - Heerenveen si retur cu opriri in orasele alese de suporteri. Pretul excursiei este de 150 EURO. Acest pret include drumul (dus-intors), si biletul de intrare la meci.
In primul rand, cum ati gasit Steaua dupa trei ani, domnule Olaroiu? Steaua este mai puternica, mai organizata, mai aproape de cerintele fotbalului modern.
Ce v-a impresionat cel mai mult la echipa ros-albastra? Spiritul Stelei. Fara discutie! O echipa care lupta fiecare minut, care joaca rapid, direct si pune mult suflet.
Care dintre meciurile Stelei din 2005, vi s-a parut cel mai reusit? Cel mai bun meci a fost cel cu Lens. A fost o imbinare perfecta intre joc si realizari. Si la Genova jocul a fost acelasi, dar realizarile nu.
Ce va doriti sa aduceti nou in jocul Stelei? Vreau sa imbunatatesc ceea ce a fost bine pana acum, sa remediem anumite deficiente din jocul echipei, in asa fel incat sa fim o echipa care inscrie goluri fara sa-si asume riscuri inutile, sa fim o echipa echilibrata.
In alta ordine de idei, credeti ca va fi greu pentru echipa, faptul ca nu va juca returul in Ghencea? Va fi greu, pentru ca aici in Ghencea, tribunele sunt aproape de teren si se creeaza o presiune imensa pentru adversar, dar si un stimul la fel de mare pentru jucatori nostri. Acolo (pe Stadionul National Lia Manoliu - n.r), avem avantajul unui teren foarte bun, care ne va permite sa jucam rapid si in ciuda faptului ca tribunele sunt departe de teren, sunt convins ca suporterii nostri, asa cum ii stiu eu, vor reusi sa remedieze acest handicap.
Domnule Olaroiu, daca ati putea sa alegeti, cu cine ati prefera sa jucam finala Cupei UEFA? Cu Roma lui Totti. Ar fi o finala frumoasa, jucata impotriva unei echipe puternice din Italia si ar fi o ocazie excelenta sa ne masuram fortele cu o astfel de echipa, mai ales dupa meciul cu Sampdoria. De asemenea ar fi un prilej potrivit sa ne luam revansa in fata Romei dupa eliminarea suferita in fata lor in 1985!
Pentru a reusi o asemenea performanta, credeti ca Steaua are nevoie de jucatori noi? De jucatori de foarte mare valoare este oricand nevoie. Dar, nu pentru a-i inlocui pe cei de acum, ci pentru a imbunatati valoric lotul.
Cand vor cunoaste suporterii Stelei, numele eventualelor noi achizitii? In momentul de fata suntem foarte multumiti ca il avem la dispozitie pe Cristocea. Pe parcurs vor veni si altii.
Este vorba si de jucatori straini? Sunt si jucatori straini care ne intereseaza si care credem ca se vor adapta spiritului Stelei.
Sud-americani, cumva? Toata lumea ma intreaba despre fotbalisti din America de Sud, dar nu stiu de unde au aparut aceste lucruri. Suntem o echipa de fotbal, nu de samba!
In acest context, cum vedeti colaborarea cu presa romana? Sunt niste reguli si ele trebuie respectate! Eu sunt deschis atata vreme cat se reflecta realitatea si se transmite exact ceea ce spun eu!
In final, doar atat: credeti ca anul 2006 va fi si anul titlului nr. 23? Da! Am mare incredere in acesti jucatori si sunt convins ca vor lupta cu darurire maxima pentru ca acest tiltlu sa vina pentru club si pentru suporterii nostri.
Va multumesc domnule Olaroiu si va doresc numai succese alaturi de Steaua! Va multumesc si eu.
